Se afișează postările cu eticheta femeia. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta femeia. Afișați toate postările

22 mai 2015

Eu,superfemeia!

Oana Vaideanu

Nu mi-a fost clar pana de curand ca eu am o imagine despre mine. Mi-am format-o in copilarie, urmarind ce ii place tatalui meu la mama mea si ce nu. Am tot observat cand se supara pe mama si cand nu si am folosit acele lucruri drept un indicator. Am ajuns la urmatoarea concluzie:
Scopul femeii in viata este sa se casatoreasca si sa aiba grija de copii si barbat.
Ca sa isi indeplineasca acest scop, trebuie sa o placa barbatii. Ca sa o placa barbatii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Sa arate bine (slaba) si sa se aranjeze.
Sa faca mancare buna.
Sa faca ce spune barbatul si sa accepte ca el are nevoie de libertate.
Sa se descurce singura cu de toate (de la copii si treaba in casa pana la reparat masina si sigurantele).
Si asa mai departe.
Observat si facut. Eram slaba, aratam bine, stiam sa gatesc, stiam sa repar, eram independenta, ascultam… Si totusi nu eram fericita in relatia pe care o aveam. Mai mult, vedeam tot felul de barbati destepti si frumosi cu doamne care nu indeplineau toate aceste criterii si pareau sa fie bine in relatie, cel putin de ceva timp impreuna. Si ma intrebam cum de functioneaza si “femeile astea (care imi erau prietene) nu vad ca in felul asta o sa-i piarda“? A trecut ceva timp pana sa imi dau seama ca problema era de fapt la mine. Si ca eu lucram in fiecare zi ca sa mentin acea imagine, lucru care imi crea frustrare. Caci eu nu sunt nici pe departe slaba si frumoasa, sunt mai mult baietoasa si mancacioasa dar pentru ca fac sport, ma mentin in forma. Mancarea pe care o gatesc este foarte buna, insa sotului nu-i place sa manance mancare gatita. Va dati seama ce lupta am dus sa caut totusi sa gasesc ceva ce ii place, ca sa pot sa imi indeplinesc rolul. Cu libertatea nu a mers niciodata, parca o iau razna cand pleaca din tara si am senzatia ca nu se mai intoarce niciodata. De descurcat ma descurc cu toate, insa mi-ar placea sa pot sa aleg si daca vreau sa nu ma descurc intr-o zi, sa fie cineva sa ma ajute. Si aici incepe povestea despre cum am realizat ca am tot acest bagaj cu mine, care nu ma lasa sa ma bucur de viata.
Eram in Germania intr-o delegatie. Dupa multe sedinte si vorbit in germana, a venit seara. Urma sa zbor catre Munich sa ma intalnesc cu sotul meu acolo. Eram atat de obosita! El deja era acolo de trei zile, la relaxare. Il sun si il intreb daca vine sa ma ia de la aeroport. El spune ca nu, e departe si nu are chef sa mearga atata drum dus intors. Am simtit imediat o frustrare imensa care mergea spre furie. Pentru ca stiam ca din energia aceea nu ar fi iesit o discutie constructiva, i-am spus sa vorbim mai tarziu. M-a dus un coleg la hotel, am mancat, am baut un pahar de vin si m-am relaxat in soarele de toamna. Ma gandeam, oare de ce m-am enervat asa de tare? Am invatat din „Cele trei principii”  si cartile domnului Jack Pransky ca experienta noastra de viata se creeaza din interior spre exterior. Gandurile pe care alegem sa le activam ne dau anumite sentimente si in fiecare moment avem potentialul sa avem alt gand si o alta experienta de viata. Asa s-a intamplat si cu mine. Am inceput sa ma simt bine, gandindu-ma ce zi frumoasa am prins si ce bine ca pot sa ma bucur de ea. Din starea de liniste si relaxare mi-a venit ideea: Eu nu sunt o femeie care cere ajutor! Eu sunt o femeie puternica si independenta. Si de aici si frustrarea. Mi-as fi dorit mult sa-i spun sotului meu cat de obosita sunt si ce tare mi-as fi dorit sa vina sa ma astepte la aeroport, dar nu mi-ar fi stricat acest lucru imaginea mea de femeie independenta? Cand mi-am dat seama de asta… Adica eu stau suparata si obosita si nu ii cer sotului meu ajutorul pentru ca nu vreau sa creada ca sunt ”slaba” ca poate ma paraseste, sau nu stiu ce imi imaginam”. Cat de ridicol este asta? Realizand acest lucru frustrarea a disparut, m-am linistit ca prin minune, l-am sunat, i-am spus si a venit.
Toti avem o imagine pe care ne dorim ca altii sa o vada in noi. Daca nu constientizam acest lucru, in fiecare situatie din viata vom actiona ca sa sustinem acea imagine. Acest lucru reprezinta o povara greu de dus, pentru ca indiferent ce facem, noi nu putem controla ce gandesc ceilalti iar noi nu vom fi relaxati si linistiti ci in continua cautarea a aprobarii. Ati avut vreo experienta similara? Astept mesajele voastre!


03 octombrie 2012

In cautarea iubirii!

 Traia odata o fata singuratica ce cauta cu disperare iubirea. Intr-o zi pe cand se plimba prinpadure ea a gasit acolo doua pasarele cantatoare. Ea le-a luat acasa si le-a pus pe amandoua intr-o colivie. Fata le-a dat de mancare si in scurt timp pasarile au inceput sa creasca in puteri. In fiecare dimineata ele o trezeau si o salutau cu un cantec minunat.  Fata simtea o iubire profunda pentru pasari. Ei ii placeau atat de mult cantecele pasarilor incat si-ar fi dorit ca melodiile acestora sa dureze o vesnicie .
Intr-o zi fata a lasat usa coliviei deschisa.Pasarea cea mai mare si mai puternica dintre ele,a zburat atunci iesind afara din colivie.
Fata a urmarit-o in timp ce se rotea in aer in jurul ei.Fetei ii era frica ca pasarea avea sa zboare si sa nu se mai intoarca.Astfel ca,in momentul in care pasarea se apropie de ea,ea o prinse brusc si cu salbaticie din zbor.A apucat-o si a tinut-o apoi strans in maini.Inima ei se bucura acum de succesul pe care il reputase.Dar,imediat a simtit ca pasarea pe care o tinea strans in mainile ei nu mai opunea rezistenta si nu se mai misca.Ea a deschis atunci mana,uitandu-se atunci cu spaima si infrigurare la pasarea moarta.Apucarea brusca,cauzata de iubirea ei disperata o omorase.

Fata a observat apoi cealalta pasare,iesind si ea afara pe usa coliviei.A vazut nevoia acesteia de libertate,nevoia de a zbura pe cerul albastru si liber.Ea luat pasarea in maini si a ridicat-o incet deasupra capului.Pasarea si-a luat apoi zborul.
S-a invartit odata,de doua ori,de trei ori…Fata a privit cu incantare bucuria pasarii aflata in libertate.Inima ei nu se mai gandea la pierdere.Ea vroia ca pasarea ei sa fie fericita.Dintr-o data,pasarea zbura mai aproape si mai aproape si pana la urma se aseza pe umarul fetei.Aici incepu sa cante cea mai dulce melodie pe care o auzise vreodata fata.

Cea mai rapida cale de a pierde dragostea cuiva este aceea de o tine prea strans! Cea mai buna modalitate de a o pastra este de a-i da aripi!.....

Femeia sau barbatul care sufera de gelozie si sunt suparaciosi ,  ataca in plan subtil partenerul sau. 
In aceasta situatie sotul (sotia) , iubitul (iubita) -fie se va imbolnavi in permanenta, fie va deveni alcoolic, fie va divorta. Daca sunteti gelos si va amplificati sentimentele agresive de profunzime, atunci puteti avea probleme cu orice animal, veti putea avea si alergie si boli contactate de la ele. De asemenea, veti putea deveni obiectul agresiunii din partea animalelor....



26 septembrie 2011

POVESTEA ELIBERARII MELE PERSONALE


articol de
LIHI LAPID, jurnalista   
 
Eu renunt la munca de Sisif, lipsita de sens si plina de nervi, de a mentine o casa mereu sclipitoare si curata, in orice moment, pentru a fi pregatita de musafiri. Caci tot nu reusesc.
De acum voi aranja casa doar cu putin timp inainte de a sosi musafirii. Nici-un moment inainte. Si asta, pentru ca pretul acestei munci imi este prea mare si greu..
Nu veniti fara sa telefonati inainte, caci nu voi deschide. 



Am hotarat ca nu voi mai continua goana de a fi mereu aranjata dupa ultimul strigat al modei.
Stramt, larg, inalt, jos, pana la genunchi, sau pana la glezne. M-am saturat! In special dupa ce m-am straduit de cateva ori, si pana la urma tot am aratat ca o paparuda.
Gata. Eu ma eliberez..
Imbrac de acum doar ceea ce vreau eu. Dupa mine, creatorii de moda sa faca ce-or vrea.

Renunt la toti pantofii care nu sunt comozi.
Ma reintorc la inaltimea normala a tocurilor, la posibilitatea de a alerga atunci cand intarzii, sa dansez cand sunt fericita si sa ma misc in voie, cand ies cu treburi in oras, fara sa visez la intoarcerea mea acasa, cand ii pot scoate din picioare.

Renunt la visul burtii lipite, ca o scandura si la coapse slabe ca niste carje.
Asa ceva nu se va mai intampla. Voi devia spre a manca mai mult dulce din cand in cand, voi manca hamburgher la ore tarzii si, din cand in cand, ma voi rasfata cu cartofi prajiti. Apoi, voi merge la sala de sport, este pedeapsa pe care sunt pregatita sa mi-o ofer, dar nu voi mai renunta la mine, pana in strafundul sufletului. Caci nicio campanie nu ma asteapta, si niciun ROBERTO nu-mi va face curte, decat pentru ca mi se cuvine. Am crescut. M-am maturizat. 

Renunt sa le mai fac pe plac tuturor, pentru ca sa gandeasca ca sunt perfecta.
Caci  eu nu sunt. Sunt normala, simpatica si mereu pregatita sa ajut, dar pana la un anumit punct . Atunci cand depasesc acest nivel, ma straduiesc prea mult si dau prea mult, la sfarsit ma enervez.
Ma enervez pentru ca constat ca totul este primit ca pe ceva de la sine inteles. Si atunci devin de-a dreptul insuportabila. Pacat.
De acum, eu dau doar atat cat vreau sa dau. 

Renunt la faptul de a fi mereu prezenta la nevoile oricui si la povestile sufletesti ale oricui. Mai ales pentru ca voi  niciodata nu ma intrebati daca pot.
De acum, eu cern cui raspund si cui nu. Lasati mesaj. Va promit sa revin. Nu o luati ca ceva personal, caci, simplu, nu pot vorbi acum. Si sunt de acord cu acest lucru, atunci cand si voi veti proceda la fel. 

Renunt sa mai fiu geloasa.
Nici asta nu reusesc sa o fac. Mereu vor fi altele mai aventuroase, mai rabdatoare, mai bagacioase, mai intelegatoare, care stiu sa puna granite, care stiu sa fie mai mamoase si care sa obtina mai multe succese. Insa, niciuna, copiii mei dragi, nu va va iubi mai mult precum o fac eu. Si, atunci cand trebuie, eu pot sa va aduc luna de pe cer, in plina zi, pentru voi. Insa nu pot face acest lucru in fiecare minut sau secunda. Scuze. 

Renunt la obligatii. Caci obligatiile ma determina sa vreau  sa fiu mereu plina de success, sa fiu mereu perfecta, gospodina desavarsita si mereu aranjata, exacta si zambitoare tot timpul.
Pana acum nu am reusit sa fiu asa.
De fapt, degeaba ma straduiesc si pana la urma sunt mereu nervoasa si ranchinoasa, in special pe mine insami.
Am convingerea ca daca voi face mai putine eforturi, voi reusi sa fac mai mult si cu totii vor avea de castigat. Si, in special, EU.
Rezultatele eliberarii mele:
DEJA MA SIMT MAI BINE…
Iata cateva lucruri pe care avem  dreptul sa le spunem:
1.    Nu sunt disponibila
2.    Nu pot face
3.    Nu am dispozitie
4.    Nu-mi vine sa fac asta
5.    Nu
Sfatul meu este sa copiati aceasta pagina, puneti-o pe usa frigiderului, si cititi-o zilnic….!!!!!
SUCCES!
Caci atunci cand sufletul zambeste, si cerul este plin de lumina.
O ZI MINUNATA TUTUROR

12 decembrie 2010

Cine esti tu ?!

“O femeie aflata in coma era pe punctul de a muri. Dintr-o data, ea se simti ridicata la cer si s-a trezit in fata Scaunului Judecatii de Apoi.
- Cine esti? a intrebat-o o Voce.
- Sunt sotia primarului, a raspuns ea.
- Nu te-am intrebat a cui sotie esti, ci cine esti tu.
- Sunt mama a patru copii.
- Nu te-am intrebat a cui mama esti, ci cine esti tu.
- Sunt invatatoare.
- Nu te-am intrebat ce profesie ai, ci cine esti tu.
Si dialogul a continuat in acelasi fel.
Orice ar fi raspuns femeia, cuvintele ei nu pareau sa raspunda la intrebarea: „Cine esti tu?”
- Sunt crestina.
- Nu te-am intrebat care este religia ta, ci cine esti tu.
- Sunt cea care a fost la biserica in fiecare zi si le-a dat de pomana celor sarmani.
- Nu te-am intrebat ce ai facut, ci cine esti tu.
In mod evident, ea nu a trecut de examen, caci a fost trimisa inapoi pe pamant.
Cand s-a trezit din coma, femeia s-a decis sa afle cine este. Si astfel intreaga ei viata s-a schimbat.
Datoria voastra este sa fiti. Nu sa fiti cineva, nici sa nu fiti nimic – caci asa se nasc lacomiile si ambitiile; nu sa fiti cutare si cutare – caci asa deveniti conditionati; ci pur si simplu sa fiti.”

Anthony de Mello

TU – cel sau cea care tocmai ai citit aceste randuri - cine esti TU?
Te-ai intrebat in ultima vreme cine si ce esti de fapt? Cine esti cand te intorci acasa, in afara de rolul pe care il ai desemnat : mama, sotie, tata, sot, fiu  fiica, etc.  Cand ai avut ultima data grija de TINE ? 

24 august 2010

Cum influenteaza spiritul mamei, viitorul copilului

In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul. Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul, el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau.

Daca mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul mosteneste nu numai programul prorpiilor copii dar si al Universului. Celula poarta programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod corespunzator.
Blocarea acestui program este posibila numai prin aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu- ne mai ales in directia orientarii lor profesionale,asupra bunastarii materiale viitoare a urmasilor nostri.
Pana la nastere fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare. Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati.

In lunile 3 si 4 femeia trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile spirituale sa fie mai
puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului.
Mama este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru va insemna o adevarata catastrofa pentru el.
Structura negativa a campului femeii determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

Soarta si caracterul viitorului copil se formeaza in campul inforenergetic al parintilor inca inainte de conceptie. In momentul conceptiei ele deja exista si-i determina viitorul. De aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu
nastere copilului, are loc un atac asupra acestor structuri, deformarea lor sau chiar distrugerea lor partiala. Extrem de negativ se repercuteaza asupra structurilor campului viitorului copil planificarea brutala a sexului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea numai baiat sau numai fata. Chiar si numai simpla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, nemaivorbind de tentativa de a scapa de el, constituie o demolare a destinului sau, a fericirii si sanatatii sale, a structurilor de comunicare si solidaritate cu oamenii.

Este foarte important ca in timpul bolii copilului sa creem conditii pentru insanatosirea lui corecta. Parintii trebuie sa se gandeasca inainte de toate la spiritul copilului si abia dupa aceea la trupul sau. Din acest motiv indoparea
copilului cu medicamente si mancare nu poate decat sa-i faca un rau. Cu iubirea poti vindeca dar cu atasamentul poti dor sa faci rau. De aceea in timpul bolii  copilului foarte multe depind de comportamentul, de etica si chiar de regimul alimentar al parintilor. Renuntarea la carne, alcool, delicatese, supraalimentarea sunt chiar mai importante pentru parinti decat pentru copii.

Orice suparari si reprosuri ale parintilor, unul fata de celalalt chiar si fata de lumea din jur, trebuie eliminate. Starea sufleteasca a printilor este starea sufletului si trupului copilului. Pentru a-l pazi pe copil de boli si necazuri
parintii trebuie sa inteleaga lucrul cel mai important: copilul trebuie sa fie sanatos sufleteste.

Lipsa dorintei de a invata apare la copil foarte simplu. In timpul sarcinii mama se debaraseaza de sentimentele fata de sot, de copii sau fata de lumea din jur.
Aceasta duce la formarea unui program de renegare a campului informational al Universului care blocheaza capacitatile copilului de a lucra cu informatia.Copilului ii vine greu sa invete si el refuza sa faca acest lucru. O mama iubitoare care nu-si permite si nu permite nimanui sa se indoiasca de sentimentul de dragoste si de comuniune cu Divinitatea, va da nastere unor copii talentati.

Numele dat copilului se intipareste in campul sau bioenergetic si depinde de karma aceluia al carui nume il poarta. Inainte copiilor li se dadeau nume de sfinti deloc intamplator. Karma sacrosanta, pura a sfantului se unea cu cea a  copilului protejandu-l si actionand in favoarea lui. Dandu-i copilului numele
unei rude, riscam deoarece greselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care i-a luat, odata cu numele, si o parte din karma, copilul adica. De aceea, dandu-i copilului numele unui muritor este necesara blocarea partii
negative a karmei, rugandu-ne la Dumnezeu in gand ca in numele copilului sa intre numai ceea ce este luminos, ce aspira spre dragoste, comuniune, noblete, spre Dumnezeu, in numele acelui om in cinstea caruia ne botezam copilul.

Multe femei stiu ca sanatatea li se amelioreaza dupa nasterea copiilor. Iubirea pe care o nutreste mama pentru copil ii innobileaza structurile campului ei ameliorandu- I starea fizica. Dar mai este o cauza pe care oamenii n-o banuiesc.
Mama transfera bolile sale copilului, adica tulburarile sanatatii prin care mama iti ispasesete propria karma, trec in campul copilului iar acesta incepe sa fie bolanv. Karma se imparte intre copil si mama. Cum se recunosc deformarile din campul copilului? Copii sufera de alergii, fac des pneumonii, au probleme cu rinichii.

Nu-i promiteti niciodata copilului ca-i veti cumpara delicatese sau jucarii. Copilul trebuie sa se gandesca la satisfactii spirituale. Promiteti-i ca-l veti duce la teatru, la muzeu. Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte fine ale campului iar penetrarea in acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale in schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale.

Aceasta a fost si principala cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.

20 august 2010

O poveste frumoasa...


    Un imparat a prins un tanar supus care vana pe domeniul lui. L-a aruncat in temnita si i-a spus ca-l va elibera daca va raspunde la intrebarea: Ce vrea de fapt femeia?

     Tanarul si-a chemat si a intrebat mama, sora, verisoara, vecina, dar nici una n-a putut sa-i dea un raspuns corect. In fine a chemat si o vrajitoare batrana si urata. Aceasta i-a promis ca-i spune raspunsul corect cu conditia ca dupa ce va fi eliberat o va lua de sotie.
     Neavand alta solutie tanarul a acceptat. Raspunsul dezvaluit de vrajitoare a fost: 
     - Femeia, de fapt, doreste sa fie stapana propriei sale vieti! Imparatul l-a eliberat imediat.
       A urmat nunta si noaptea nuntii. Insa nu mica i-a fost mirarea cand in pat a gasit o fata tanara si deosebit de frumoasa care i-a spus:
      - Pentru ca te-ai tinut de cuvant, jumatate de zi voi fi batrana si urata iar cealalta jumatate voi fi ca acum. Urmeaza ca tu sa alegi in care jumatate de zi sa fiu tanara si in care sa fiu batrana...
     Tanarul cazu pe ganduri: sa rada toti de el vazandu-l cu o batrana si urata iar noaptea sa petreaca cele mai placute clipe alaturi de o tanara fermecatoare, sau sa se plimbe ziua cu cea mai frumoasa fata printre oameni iar noaptea....In cele din urma tanarul i-a spus sa aleaga ea cum crede ca e mai bine. Imediat a venit si raspunsul: 
     - Voi fi tot timpul tanara si frumoasa pentru ca am gasit barbatul care mi-a dat libertatea de a fi stapana pe propria mea viata.

Morala :   

     NU CONTEAZA DACA O FEMEIE E FRUMOASA SAU URATA. IN FOND FIECARE E O MICA  VRAJITOARE, DOAR DACA ARE SUFICIENTA INTELIGENTA!

09 martie 2010

Cantec femeiesc -Adrian Paunescu



Asa e mama si a fost bunica
Asa suntem femei langa femei
Parem nimic si nu-nsemnam nimica
Doar niste “ele” ce slujesc pe “ei”.


Ei neglijenti, iar ele foarte calme
Ei incurcand ce ele limpezesc
Ei numai talpi si ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Si-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic maret, nimic impunator.
Schimbandu-si dupa ei si drum si nume
Pun lucrurile iar la locul lor.


Cu-atatia pasi ce au facut prin casa
Si pentru care plata nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasa
Ar fi ajuns si dincolo de cer.

Ei fac ce fac si tot ce fac se vede

Ba strica mult si ele-ndreapta tot
Si de aceea nimeni nu le crede
Cand cad, imbatranesc si nu mai pot.


Asa e mama si a fost bunica
Si ca ele maine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decat curat si uneori copii.

Suntem veriga firului de ata
In fiecare lant facut din doi
Ce greu cu noi femeile in viata
Dar e si imposibil fara noi.


Popular Posts