O poveste trista dar adevarata! Cititi si printre randuri, si parte din voi veti regasi cu siguranta inlauntrul vostru, in sertarasul ala ascuns al sufletului vostru, o astfel de poveste proprie! Cati dintre voi aveti curajul macar o data la un an sa infruntati acest adevar? Greselile ne apartin, le ducem cu noi de la inceput pana la sfarsit, numai ca foarte multi se ascund, refuza sa si le asume, chiar si in fata propriei constiinte, refuzand sa accepte aceste mici adevaruri, care ranesc. Eu personal cred ca o reamintire din cand in cand a acestor adevaruri ne poate ajuta , ne poate intari!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Popular Posts
-
În fiecare dimineață și seară, drumul meu către serviciu și apoi înapoi acasă mă poartă prin întinderi de păduri și câmpuri. Ar trebui să fi...
-
Viața nu înseamnă să aștepți ca furtuna să treacă... Ce înseamnă, de fapt, asta? Nu știu dacă e chiar atât de complicat pe cât pare. E de...
-
Se pune intrebarea daca trebuie sa adaugam la gesturile descrise in articolul anterior o formula de salut. De la caz la caz , da. Oricum ,...
-
Azi se implinesc 131 de ani de la nasterea unui pioner al aviatiei romane George Valentin Bibescu Nascut pe 3 aprilie 1880 George-Va...
-
Astăzi ar fi fost ziua tatălui meu. De 14 ani, el nu mai este lângă mine, dar amintirea lui rămâne vie în mine în fiecare zi. Tata a fost...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu