Se povesteste ca un tanar, singur la parinti, urma sa-si incheie cu brio
studiile academice. De luni de zile admirase o masina expusa in vitrina unui
magazin auto. Stia ca tatal lui isi poate permite sa cumpere o astfel de masina,
asa ca si-a exprimat dorinta sa o primeasca in dar la absolvire.
Ziua mult asteptata se apropia, insa fara ca tanarul sa poata depista
vreun semn ca masina mult visata va intra in posesia sa. O usoara dezamagire incepuse
sa i se cuibareasca in inima.
In seara dinaintea festivitatii de absolvire, tatal si-a chemat fiul in
birou. L-a felicitat pentru anii de studiu si i-a spus cat de mandru este de el
si cat de mult il iubeste. Apoi i-a intins o cutie frumos impachetata, rostind
emotionat: „Felicitari, fiule!"
Fiul a deschis cutia, sperand ca va gasi in ea cheile masinii. Insa in
cutie se afla o biblie scumpa, imbracata in piele, cu numele lui scris in
litere aurite pe coperta.
Dezamagirea i s-a transformat in manie.
- Cu banii pe care ii ai, tu imi dai ca dar la absolvire o Biblie?
Trantind Biblia pe biroul tatalui, tanarul a iesit furios din camera,parasind
definitiv casa tatalui sau.
Anii au trecut. Tanarul de odinioara avea de-acum o afacere prospera si o
familie frumoasa. Intr-un tarziu, si-a dat seama ca vremea nu sta in loc si a
hotarat sa-si viziteze tatal, pe care nu-l mai vazuse din ajunul absolvirii
facultatii.
Insa inainte ca sa poata pleca la drum, o telegrama fulger il anunta ca
tatal lui a decedat si ca toata averea i-a ramas lui, ca singur mostenitor.
Ajuns din nou acasa dupa ani de zile, inima i-a fost coplesita de
tristete si regrete. A intrat in biroul tatalui sau. La un capat al mesei grele
din lemn de stejar se afla biblia pe care o primise in ajunul absolvirii – in
aceeasi pozitie in care o lasase el inainte de a parasi casa parinteasca. Cu
ochii impaienjeniti de lacrimi, fiul a luat-o, a deschis-o si a inceput sa
citeasca in ea.
La un moment dat, intorcand inca o fila, un plic alb a fluturat la podea.
S-a aplecat sa ridice plicul, pe care se afla adresa magazinului auto de unde
sperase cu ani in urma sa primeasca masina mult visata. In plic, un contract de
vanzare, datat in ziua absolvirii. ACHITAT – scria in litere
mari peste termenii contractului. Masina il astepta de ani de zile in garaj.
De cate ori nu trecem cu vederea binecuvantarile lui Dumnezeu, doar
pentru ca nu sunt „impachetate" cum ne-am asteptat ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu