O, moarte! Tu ne ranesti mereu pe noi, dar
numai prin aceasta tu ne aduci aminte de ranile pe care noi, mai ales, le-am
pricinuit. Si dupa cum gandul mortii prietenilor face mai usor ca sa ne implinim
datoriile catre ei si ne scuteste de chinurile constiintei, tot astfel moartea
ia cu dansa, din nenorocire, cand in adevar vine, o parte din lume cu violenta
ei teribila(Garabet Ibrăileanu)
Viata inseamna a transforma constant in
lumina si in flacara tot ceea ce suntem si tot ce intalnim.
( Friedrich Nietzsche ) 11 noiembrie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Popular Posts
-
Astăzi ar fi fost ziua tatălui meu. De 14 ani, el nu mai este lângă mine, dar amintirea lui rămâne vie în mine în fiecare zi. Tata a fost...
-
La tara , in orasele mici sau la periferia marilor orase , exista inca bunul si stravechiul obicei de a-i saluta pe toti cei pe care ii int...
-
Era o zi mohorâtă când am intrat în spital, simțindu-mă mică și vulnerabilă în fața lumii medicale. În jurul meu, totul părea rece, mecani...
-
Viața nu înseamnă să aștepți ca furtuna să treacă... Ce înseamnă, de fapt, asta? Nu știu dacă e chiar atât de complicat pe cât pare. E de...
-
Am început să observ că, treptat, nu mă mai făceam remarcată. În jurul meu, indiferent că era vorba de prieteni, colegi sau cunoștințe, pă...
-
Oricat de neaos ar parea, mujdei vine din franceza, de la “mousse d’ail” (spuma de usturoi). Sa nu va mai prind, asadar, spunand “muj...
-
Într-o lume în care adesea pare că aparențele cântăresc mai mult decât esența, este ușor să te lași influențat de cei care își stabilesc st...
-
În fiecare dimineață și seară, drumul meu către serviciu și apoi înapoi acasă mă poartă prin întinderi de păduri și câmpuri. Ar trebui să fi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu