Cuvintele sunt vocea inimii.
Confucius

05 November 2013

POVESTIRI CU TÂLC

FEREASTRA

O familie a primit de la o rudă în vârstă o casă într-un cartier foarte liniştit. 
      Înainte de a se muta mama, tatăl şi fiica lor mergeau câteva ore în fiecare zi pentru a scoate din casă lucrurile vechi, pentru a face curățenie şi a pregati cât mai bine locuința. 
     În prima dimineață când au ajuns in casa fiica a observat, privind pe fereastră, o doamnă în vârstă care îşi întindea hainele abia spălate în balcon. 
   - Mamă, priveşte ce haine murdare întinde vecina noastră în balcon! Până şi eu ştiu să spăl mai bine decât ea! Poate ar trebui să merg s-o învăț cum se face! Sau poate să-i spun ce săpun să folosească… 

   Mama a privit la doamna în vârstă care îşi intindea rufele, a privit apoi la fiica ei şi n-a spus nici un cuvânt.
Și aşa, la fiecare două sau trei zile fiica repeta observațiile, în timp ce vecina îşi întindea rufele la soare. 
     După vreo lună fiica a rămas surprinsă văzând că vecina sa întindea pe sârmă cearceafuri mult mai curate, aşa că i-a spus mamei sale: 
     – Priveşte, a învățat să spele rufele, cu toate ca n-am avut timp să trec pe la ea să-i spun cum se face! 
        Mama s-a uitat zâmbind la ea şi i-a răspuns: 
     – Nu! - astăzi am reuşit să vin ceva mai devreme decât tine şi am spălat geamurile casei noastre!



No comments:

Post a Comment

Popular Posts